Religia majoritară a zonei a fost dintotdeauna cea creștin-ortodoxă, Câmpina făcând parte mereu din eparhia proprie a mitropolitului Țării Românești (devenit din 1925 și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Local, în vechime a existat o protoierie a întregului județ, iar după Marea Unire s-a înființat o protoierie locală, inițial cu sediul la Breaza, apoi după al doilea război în Câmpina. Protoieria Câmpina cuprinde cca 80 parohii, 5 mănăstiri şi un schit, având din 1978 sediul în casa Vartic de pe str.Plevnei; teritoriul ei cuprinde partea de vest și nord-vest a județului. În Câmpina se află 7 parohii, cele tradiționale fiind în jurul bisericilor vechi:
Biserica „Sfânta Treime”-Piață a fost ctitorită la 1828 de boierul Grigore Bujoreanu şi soţia sa Maria, pe locul unui lăcaș mai vechi; este cea mai veche biserică păstrată în oraș, având în jur o casă parohială cu clopotniță aproape la fel de vechi și un corp lung de chilii destinat de cca două secole activităților școlare (azi aparținând unui colegiu național). Se bănuiește că parohia poate fi mai veche de anul 1828.
Biserica „din han”, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf.Nicolae”, este deocamdată singura cu statut de monument istoric, fiind ctitorită la 1833 pe locul unui lăcaș mai vechi de mânăstire (atestat în 1745); de mare valoare sunt picturile interioare în frescă și mai ales mormintele seculare de sub paviment; în incintă are o casă parohială ridicată în 1910, iar parohia/mahalaua din jurul ei este atestată documentar la 1810.
Biserica „Sf. Nicolae”–Slobozia a fost ridicată în 1861 pe locul alteia mai vechi. Ambele au servit atât metocul mânăstirii Sinaia, cât și satul înfiripat în jurul său, azi cartier al orașului; parohia e atestată documentar la 1810, având probabil peste trei secole de existență. Noua biserică parohială, purtând hramurile „Pogorârea Sfântului Duh” și „Naşterea Domnului”, a fost ridicată alături în anii 1995-2000. Pentru restaurări, amenajări și noile edificii inserate, ansamblul a primit premiul național de arhitectură, fiind în ultimele decenii și un dinamic centru cultural.
Biserica „Sfinţii Voievozi”-Lac, ridicată la 1897 în locul vechii biserici a boierilor Câmpineni din secolul al XVII-lea, este o construcţie în stil neoclasic, impozantă. Aici s-a cununat poetul George Coşbuc, și tot aici a fost prohodit pictorul Nicolae Grigorescu. Parohia formată în jurul ei este atestată la 1810 însă e cu mult mai veche – din vremurile în care Câmpina era doar un sat fără târg.
Sinagoga a fost construită de comunitaea evreilor din Câmpina în anul 1905, an în care această comunitate număra o sută de familii. Deși azi nu mai există parohie, lăcașul se poate vizita în mod organizat prin Centrul Infoturistic, la interior fiind amenajată o expoziție despre istoria comunității evreiești locale, care s-a înfiripat la mijlocul secolului al XIX-lea. De altfel, relevant este și cimitirul evreiesc din oraș.
Biserica romano-catolică a fost ridicată în 1906 de comunitățile germană, poloneză şi italiană, cu sprijinul magnatului petrolist Anton Raky. Este una dintre cele mai frumoase biserici romano-catolice din exteriorul Carpaților, păstrând multe elemente autentice spectaculoase. Parohia catolică ființează la Câmpina din anul 1899; a existat și o parohie greco-catolică în epoca interbelică, ce a folosit aceeași biserică.
Biserica luterană data dinainte de primul război mondial și a fost refăcută radical într-al doilea. Ulterior, comunitatea luterană dispărând treptat, lăcașul a fost preluat de Biserica Adventistă. Mişcarea adventistă a pătruns în Câmpina în perioada interbelică. Există acum trei parohii, care cuprind şapte sute de credincioşi.
Restul lăcașelor de cult sunt mai noi de 1989, aparținând fie cultelor neo-protestante, fie noilor parohii ortodoxe înființate mai recent.
Prima Comunitate baptistă s-a format la Câmpina în 1948. Actualmente numără o sută de credincioşi.
Cultul creştin evanghelic este compus din două comunităţi, care însumează astăzi în Câmpina circa o sută de credincioşi.
Comunitatea penticostală are peste două sute de enoriaşi, care şi-au ridicat propria biserică la Câmpina, între 1992-2006.
Înălţată în 1999 într-una dintre cele mai pitoreşti zone ale oraşului, biserica noii parohii ortodoxe Voila poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului” și a fost recent extinsă, având și cimitir propriu în apropiere.
Realizată în stil maramureşean, biserica de lemn a noii parohii Hernea poartă hramurile „Cuvioasa Paraschiva” şi „Antonie cel Mare” şi a fost sfinţită în 2001.
Ultima biserică ortodoxă ridicată în Câmpina este cea a noii parohii Păcuri, având hramul „Sf.Andrei”, apărută în anul 2010.
În prezent se află în construcție și biserica celei mai tinere parohii ortodoxe, în cartierul Câmpinița.